sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Tristeţi provinciale - Bucureşti. România

Recunoştinţa la români s-a tranformat în negoţ.
M-a incitat postarea Monei. Nu este prima dată când remarc faptul că alţii sunt educaţi să fie recunoscători. Despre noi... nu ştiu ce să mai spun. Mai există educaţie în RO? Dar, acesta este un alt subiect..
E trist. De fiecare dată când ajut pe cineva, indiferent de modul în care o fac, îndestulaţii pleacă cu sentimentul că le sunt datoare cu ceva (poate mai mult decât le-am oferit deja). Şi-ntr-un timp oarecare, în funcţie de vina pe care o simt, se depărtează şi relaţia dintre noi se transformă-n amintiri prăfuite..
La birou, de exemplu, toţi au pretenţia sincerităţii, dar absolut toţi se joacă de-a puterea: nu-ţi dau nici o informaţie  pentru că ... pot s-o facă.  :(
Pe stradă eşti îmbrâncit... mă-ntreb de ce (!?!)... În mijloacele de transport un telefon este mai protejat decât propriul copil... în trafic toţi vor întâietate... Unde suntem? 
Mă uitam la cerşetori - dacă nu le dai nimic, sunt agresivi; dacă le dai 1 RON, te ignoră; dacă le dai 5 RON îţi pupă mânuşiţele în timp ce ochii lor sticlesc a lăcomie. Rar câte o bătrânică sărmană, neplantată de nimeni în locul acela răcoros, îţi mulţumeşte simplu, din ochi.

Iar fără să dăruiesc, cel puţin în viziunea mea, primesc în dar iubire de la .. cine mă aştept mai puţin - nu-i numesc pentru că-i iubesc. Le voi fi veşnic recunoscătoate în inima şi sufletul meu! Şi-nchei cum a-ncheiat şi Mona: Îi mulţumesc Domnului pentru tot ceea ce mi-a dăruit!  
    la care adaug:
Şi soţului - pentru iubirea din privire.... Şi vouă - pentru prietenie...
 tag:
ziua recunoştinţei

8 comentarii:

  1. O radiografie, pe scurt, a unei părți importante a societății românești ..... :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. partea în care trăim zi de zi
      partea din care ar trebui să ne hrănim...

      Ștergere
  2. Draga mea! Cat m-a rascolit postarea ta!.....cred ca tine de educatie, de la mic la mare,de la cel de pe strada,fara nici un viitor, pana la cel din birou...Dar nu de educatia civica....ci de cea religioasa..Suna dur,dar cred ca daca am creste cu totii de mici, constienti de lumea in care traim si de ceea ce e cu adevarat important in viata, unii s-ar gandi de 2 ori inainte sa faca un rau! Stii...uneori dorul mai infrumuseteaza lucrurile,dar mi-ai amintit de ce am plecat, si mi-ai dat putere! Multumesc!
    Weekend minunat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai nou, religia a fost scoasă din şcoală... dar se va introduce "ora de sex".
      În curând nu cred că vom mai avea unde să plecăm... iubirea s-a răcit peste tot! :(
      Weekend cât mai frumos şi vouă!

      ps.
      încă nu am văzut nicio rază de soare, tot cenuşiu e.

      Ștergere
  3. trist, într-adevar! se spune ca "banul este ochiul diavolului" si "somnul raţiunii naşte monştri"... Ma bazez foarte mult pe instinct si asa si reactionez în astfel de situatii. Ajut pe cine simt ca trebuie si trec vazându-mi de grijile mele, daca simt ca nu este datoria mea morala sa o fac.
    Pentru armonia în familie merita orice sa facem, dragostea lor este de nepretuit! nu poate fi cu nimic înlocuita.
    Un weekend minunat sa ai, tu suflet bun! ♥

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aşa este, armonia din familie contează cel mai mult.
      Mulţumesc asemenea, draga mea! te îmbrăţişez cu mare drag! ♥

      Ștergere
  4. Frumoase ganduri, si eu sunt recunoscatoare ca desi nu sunt bogata,am cu mult mai multe decat au multi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că bucuria stă în a fi mulţumit cu ceea ce ai, fără să faci comparaţii.
      pup, ella

      Ștergere