duminică, 30 noiembrie 2014

Superstiţii


Se spune despre noaptea dintre 29 şi 30 noiembrie că ordinea cosmică este răsturnată şi lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor. Numită şi „Noaptea Strigoilor”, noaptea premergătoare zilei de 30 noiembrie a dat numeroase superstiţii care au devenit apoi obiceiuri. 
"Există superstiţia că în această noapte lupul îşi poate îndoi gâtul să-şi vadă coada, devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scapă, ... Ziua de 30 era denumită Ziua Lupului sau Godinetul şchiop şi multe din practicile ajunului acestei zile şi din ziua respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun şi în ziua respectivă.
Tot de această noapte sunt legate credinţe populară potrivit cărora spiritele morţilor ar ieşi din cimitire şi ar „poci oamenii, le-ar suge sângele, ar lega potenţa bărbaţilor şi a taurilorşi ar fura sporul vitelor”.
În ajun şi în Ziua de Sfântul Andrei este interzis să se lucreze în casă sau în gospodărie. Se spune că Sântul Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Superstiţiile spun că nu este bine să mături, tot din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic şi nici măcar să nu dai de pomană. Cine lucrează de Sfântul Andrei se îmbolnăveşte de Ignat.
Tot astăzi se fac prevestiri meteo: dacă este senin şi lună plină, iarna va fi cu moină. Dacă noaptea este întunecată, vom avea parte de o iarnă grea...
Dacă se pune o crenguţă de măr în apă acum şi până la Sf. Vasile înfloreşte, va fi un an nou roditor...
Fetele îşi puneau sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, şi îşi visează «ursitul»”...
Un ritual specific Maramureşului şi unic în ţară spune că fetele nemăritate ţin ajun, adică nu mănâncă nimic în această zi, iar seara mănâncă o cocă frământată cu multă sare, urmând ca în vis ursitul să le aducă apă, pentru a le potoli setea. Această superstiţie era păstrată cu sfinţenie şi de mamele fetelor de măritat care puteau ţine post în locul lor", spune Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare.
Credeţi sau în ele, România este deţinătoare unei bogăţii de credinţe populare.  :) 
La mulţi ani Andrei! La mulţi ani Andreea!

Sfârşit de noiembrie

Noiembrie gri. Colaj gri.
Am ales să-mi amintesc de luna aceasta ca de o lună fără soare.. o lună cu indispoziţii şi dureri de cap...

sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Tristeţi provinciale - Bucureşti. România

Recunoştinţa la români s-a tranformat în negoţ.
M-a incitat postarea Monei. Nu este prima dată când remarc faptul că alţii sunt educaţi să fie recunoscători. Despre noi... nu ştiu ce să mai spun. Mai există educaţie în RO? Dar, acesta este un alt subiect..
E trist. De fiecare dată când ajut pe cineva, indiferent de modul în care o fac, îndestulaţii pleacă cu sentimentul că le sunt datoare cu ceva (poate mai mult decât le-am oferit deja). Şi-ntr-un timp oarecare, în funcţie de vina pe care o simt, se depărtează şi relaţia dintre noi se transformă-n amintiri prăfuite..
La birou, de exemplu, toţi au pretenţia sincerităţii, dar absolut toţi se joacă de-a puterea: nu-ţi dau nici o informaţie  pentru că ... pot s-o facă.  :(
Pe stradă eşti îmbrâncit... mă-ntreb de ce (!?!)... În mijloacele de transport un telefon este mai protejat decât propriul copil... în trafic toţi vor întâietate... Unde suntem? 
Mă uitam la cerşetori - dacă nu le dai nimic, sunt agresivi; dacă le dai 1 RON, te ignoră; dacă le dai 5 RON îţi pupă mânuşiţele în timp ce ochii lor sticlesc a lăcomie. Rar câte o bătrânică sărmană, neplantată de nimeni în locul acela răcoros, îţi mulţumeşte simplu, din ochi.

Iar fără să dăruiesc, cel puţin în viziunea mea, primesc în dar iubire de la .. cine mă aştept mai puţin - nu-i numesc pentru că-i iubesc. Le voi fi veşnic recunoscătoate în inima şi sufletul meu! Şi-nchei cum a-ncheiat şi Mona: Îi mulţumesc Domnului pentru tot ceea ce mi-a dăruit!  
    la care adaug:
Şi soţului - pentru iubirea din privire.... Şi vouă - pentru prietenie...
 tag:
ziua recunoştinţei

vineri, 28 noiembrie 2014

parcul

fiecare întâlnire cu tine
e ca o plimbare în parc. poate de aia
nici nu prea ieşim noi în parc – nu poţi
să te plimbi în parc în timp ce te plimbi în parc.
atâta linişte, atâta naturaleţe,
atâta nostalgie, atâta frumuseţe…
de fiecare dată când ne vedem aud ţipete de copii –
cei pe care ai vrea să-i fii
îmi place să mă plimb pe aleile tale
agale
sufletul tău e o vată pe băţ –
ce răsfăţ

sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Jurnal de ... noiembrie

Astăzi.... 22 noiembrie 2014, ora 9.00
Afară... e frig şi e gri. E posibil să ningă mâine. Deja se simte frigul şi în casă, dar nu dau drumul la căldură până deseară. Oricum am treabă  :)
Mă gândesc ... să-ncep realizarea Calendarului de advent. Pentru cei care nu ştiu încă ce este acela, vă las un link.
Sunt recunoscătoare pentru ... bucuria pe care am trăit-o săptămâna aceasta. Am încercat să fac ceea ce mi-am propus şi, începând cu a doua zi, deja mă simţeam din ce în ce mai bucuroasă. Astăzi parcă explodez de bucurie... Sper să nu-mi treacă.

vineri, 14 noiembrie 2014

Pe-nserat..


... astăzi am avut o zi tare proastă, nimic nu mi-a ieşit cum mi-aş fi dorit eu  :(    ... mai sunt şi zile gri!

vineri, 7 noiembrie 2014

joi, 6 noiembrie 2014

Mozaicul

lunii octombrie. În sfârşit, am din nou calculator!  Ce bine e!  :)
Mi-a plăcut foarte mult să fac brioşe (pentru prima dată) şi mi-au ieşit excelent. Nu am respectat reţeta, dar au fost delicioase. Ce credeţi că vrea acum soţul meu dimineaţa, la cafea? Brioşe. O s-ajung expertă!  Seară frumoasă tuturor! Fug să fac clătite după reţeta recomandată astăzi de Carmen. Pupici  :)